Dictionar

morgă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. morgue)

1. atitudine, comportare trufașă, disprețuitoare; sentiment exagerat al propriei valori.
 

orgolios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. orgoglioso)

1. plin de orgoliu; vanitos, mândru, trufaș.
 

vanitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vanité, lat. vanitas)

1. ambiție deșartă și trufașă; orgoliu, trufie, înfumurare, îmgâmfare.
2. deșertăciune.
 

vanitos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. vaniteux)

1. plin de vanitate; orgolios, trufaș; înfumurat.
 

trufire

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (v. trufi)

1. adoptare a unei atitudini trufașe; fudulire, mândrire, (pop. și fam.) înfumurare.