Dictionar

tulbură-sărbătoare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (din fr. trouble-fête)

1. persoană care întrerupe, perturbă cursul unui moment plăcut, al unui eveniment fericit.
 

tulburăciune

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (turbura + -ciune)

1. lichid tulbure; tulbureală.
2. (var.) (înv.) turburăciune.
 
 
 

abazie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abasie)

1. (med.) tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin neputința de a merge normal.
 
 
 
 

acatagrafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acatagraphie)

1. tulburare a comunicării scrise constând în așezarea greșită a cuvintelor în scris.
 

acorticism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acorticisme)

1. (med.) mulțime de tulburări cauzate de disfuncția (încetarea secreției) glandelor corticosuprarenale.