Dictionar

Rezultate principale (Tumult,):

Tumult

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tumulte, lat. tumultus)

1. zgomot mare, vuiet, larmă.

2. învolburare, tălăzuire a unor ape.

3. (fig.) zbucium sufletesc.


Rezultate secundare (Tumult,):

Tumultuos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. tumulteux, lat. tumultuosus)

1. plin de tumult; zgomotos.

2. (despre ape) învolburat, clocotitor.

3. (fig.) însufleţit, înflăcărat, entuziasmat.

4. în cantitate mare, abundent, îmbelşugat, prodigios.


Tumultuoso

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. tumultuoso)

1. (muz.) tumultuos, furtunos, zgomotos.


Agitaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agitation, lat. agitatio, /3/ rus. aghitaţiia)

1. mişcare prelungită; clătinare.

2. stare de nelinişte, de tulburare, de enervare.

3. tumult, zarvă, răscoală.


Byronism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. byronisme)

1. imitaţie a poeziei lui Byron, caracterizată printr-o atitudine de revoltă individuală şi anarhică, impetuoasă, dominată de pasiuni tumultuoase, dar sinceră şi cinstită.


Combustie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combustion, lat. combustio)

1. ardere.

2. (fig.) efervescenţă, tumult.


Impetuos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. impétueux, lat. impetuosus)

1. năvalnic, tumultuos.


Mentism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mentisme)

1. tulburare a memoriei caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă şi anxiogenă a ideilor şi amintirilor.


Petulant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pétulant)

1. care manifestă, care denotă petulanță; care manifestă o ardoare exuberantă, bruscă și dezordonată; vioi, zburdalnic; tumultuos.