Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tourbe)
1. cărbune uşor, cafeniu-închis, în locuri mlăştinoase, prin carbonizarea parţială a plantelor.
2. depozit organic din resturi vegetale incomplet descompuse.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. conturbare)
1. a tulbura o stare liniștită, constantă; a deranja.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. masturber)
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. perturber, lat. perturbare)
1. a tulbura; a provoca dezordine.
2. a împiedica funcţionarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. turban)
1. învelitoare de stofă, mătase sau pânză cu care îşi acoperă capul bărbaţii la unele popoare orientale.
2. şal înfăşurat de femei în jurul capului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Turbation)
1. deplasare a materiei în sol sau în depozitele mobile superficiale sub acţiunea îngheţului şi dezgheţului.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (turb[a] + -ător)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Alkaliämie)
1. (med.) perturbarea echilibrului acidobazic din organism printr-o alcalinitate excesivă; alcaloză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcalose)
1. perturbare a echilibrului acidobazic din organism; alcaliemie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anti-induction)
1. (telec.) eliminare, reducere a efectelor inductive perturbatoare dintre circuite paralele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiparasite)
1. (despre dispozitive, antene etc.) care combate sau reduce perturbaţiile electromagnetice.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. antirabique)
1. I. care luptă împotriva rabiei.
2. II. vaccin care combate turbarea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. athmogoniographe)
1. aparat pentru înregistrarea perturbaţiilor atmosferice.