Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apicolyse)
1. operaţie de turtire a vârfului unui plămân.
2. leziune a vârfului rădăcinii dentare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. aplatir)
1. tr., refl. a (se) face plat; a (se) turti (prin presare).
2. (fig.) a (se) uniformiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atélectasie)
1. turtire, colabare a unui plămân din cauza lipsei aerului alveolar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blatidés)
1. familie de insecte ortoptere alergătoare, cu corpul turtit, antene lungi şi protorace mult lăţit, ca un disc ce acoperă capul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blenniidés)
1. pl. familie de peşti marini viu coloraţi, cu capul turtit în partea superioară, botul scurt şi aripioara dorsală foarte lungă: corosbina sau căţelul-de-mare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. bulldog)
1. câine de pază şi utilitar, puternic, cu capul mare, botul turtit şi fălcile proeminente.