Rezultate principale (Ucidere):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. ucide)
1. acțiunea de a (se) ucide și rezultatul ei; omor, ucis; asasinat.
2. (înv.; expr.) ~ de sine = sinucidere.
5. (fig.) provocare a dispariției.
6. (expr.) ~a timpului = petrecere a timpului cu ocupații fără importanță; risipire a timpului fără nici un folos.
Rezultate secundare (Ucidere):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (prunc + ucidere)
1. ucidere a copilului nou-născut, imediat după naştere, de către mamă; infanticid.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sinucide)
1. acțiunea de a se sinucide și rezultatul ei; suprimarea propriei vieți.
2. actul prin care un individ își provoacă în mod voluntar și cu bună știință moartea; suicid, suicidere, (înv.) sinucid.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (gr. apokarteresis)
1. acțiunea de a se lăsa omorât de foame; sinucidere prin inaniție.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. crimino-, cf. crimen, inis „acuzare, crimă”)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. décimation, lat. decimatio)
1. (istorie militară) faptul de a decima, de a ucide un soldat din zece, prin tragere la sorți, în unitățile care au refuzat lupta; decimare, decimat.
2. (prin ext.) acțiunea de ucidere în masă; decimare, decimat.
3. strângere a decimei; (înv., pop.) decimărit.
Parte de vorbire: I. s.m.f., II. s.n.
Origine: (fr. déicide)
1. I. ucigaş al unui zeu, al lui Dumnezeu; (special.) ucigaș al lui Iisus.
2. II. ucidere a unei zeități sau a lui Dumnezeu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ethnocide)
1. ucidere în masă a unei părţi sau a unei întregi comunităţi etnice.
2. modificare forţată a structurii biosociale sau culturale a unui grup etnic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. foeticide)
1. omorârea unui făt în pântecele mamei.
2. (med. legală) crimă care constă în uciderea unei fiinţe umane în stare de făt.