unitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. unité, lat. unitas)

1. numărul unu; fiecare dintre părțile întregi care compun un lucru.
2. ~ astronomică = unitate pentru exprimarea distanțelor în sistemul solar, distanța medie de la Soare la Pământ.
3. numerele mai mari decât zero.
4. cantitate ca măsură de bază pentru toate obiectele de același fel.
5. însușirea a tot ceea ce constituie un întreg indivizibil.
6. coeziune; omogenitate, unire; integritate.
7. formație economică, administrativă etc. care acționează după un plan comun.
8. formație militară, regiment.
9. ~ de foc = cantitatea de muniție (număr de lovituri) pentru o gură de foc.
10. ~ furajeră = unitate de măsură pentru aprecierea valorii nutritive a furajelor.

autoimunitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoimmunité)

1. imunitate față de antigene proprii.

comunitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat communitas, după fr. communauté, it. comunità)

1. caracterul a ceea ce este comun mai multor persoane sau grupuri sociale.
2. grup de oameni cu interese, credințe, obiceiuri, norme de viață comune; colectivitate, societate.
3. totalitatea organismelor vegetale care ocupă o anumită zonă geografică, având relații reciproce.

importunitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. importunité)

1. faptul de a importuna; (pl.) stăruințe supărătoare.

impunitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. impunité, lat. impunitas)

1. nepedepsire a unui infractor, datorită unor împrejurări, stări sau situații prevăzute de lege.

imunitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. immunité, lat. immunitas)

1. rezistență a unui organism față de anumite infecții, otrăvuri sau alte substanțe străine.
2. situație a unei persoane care beneficiază de anumite prerogative sau scutiri legale speciale în cadrul sarcinilor ori drepturilor pe care le are.
3. ~ parlamentară = drept de care se bucură membrii unei adunări legiuitoare de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte; ~ diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc.

imunitate

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT immunitas
2. FR immunité
3. EN immunity
4. DE Immunität; Unantastbarkeit; Unempfindlichkeit
5. RU иммунитет
6. HU immunitás, védettség

accelerație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accélération, lat. acceleratio)

1. creștere a vitezei unui corp în mișcare în unitatea de timp.
2. ~ gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă.

acord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înțelegere; b) în unanimitate.
3. înțelegere privitoare la relațiile de colaborare și de cooperare între state, partide politice, organizații.
4. formă de retribuție a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
6. concordanță în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puțin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.

acru

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., engl. acre)

1. unitate de măsură a suprafețelor agricole (4046,86 m²), în țările anglo-saxone.

afgani

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. afghani)

1. unitatea monetară a Afganistanului.

ală

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. ala)

1. unitate tactică de cavalerie în armata romană, din auxiliari.

alimentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alimentaire, lat. alimentarius)

1. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment.
2. pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere.
3. s. f. unitate comercială unde se vând alimente.