Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. urique)
1. acid ~ = acid organic în urină şi în sânge, din arderea proteinelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbiturique)
1. adj. acid ~ = substanţă sintetică obţinută prin condensarea ureii.
2. adj., s. n. (medicament) hipnotic, sedativ sau narcotic, din acest acid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hyposulfurique)
1. acid ~ = acid oxigenat al sulfului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hippurique)
1. acid ~ = acid organic în urina omului şi a unor erbivore.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thiosulfurique)
1. acid ~ = acid instabil, care formează tiosulfaţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. uricémie)
1. prezenţa acidului uric în sânge.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. uricopexie)
1. precipitare şi fixare a acidului uric în ţesuturi şi în rinichi, sub formă de calculi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétolyse)
1. transformare chimică a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic şi anhidridă acetică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Aphanipteren)
1. ordin de insecte aptere care sug sângele: puricii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allantoïne)
1. produs de oxidare al acidului uric, în urina mamiferelor; 5-ureidohidantoină, glioxildiureidă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. alloxane, engl. alloxan)
1. (biochimie) produs de oxidare a acidului uric cu acțiune distructivă asupra celulelor pancreatice (capabil de a induce diabet).
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. atrio-, cf. lat. atrium „vestibul, curte interioară”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atriomégalie)
1. dilatare patologică a unui auricul al inimii.