Parte de vorbire: s.
Origine: (afoniza)
1. pierdere a vibraţiilor glotale la sunetele sonore; asurzire.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (surzi + -tură)
1. pierdere (totală sau parțială) a auzului; asurzire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (asurzi + -itură)
1. pierdere (totală sau parțială) a auzului; asurzire, asurzit.
2. provocare a pierderii auzului cuiva; asurzire, asurzit.
3. provocare a incapacității cuiva de a înțelege ceva; asurzire, zăpăcire.