Rezultate principale (Vârfușor,):
Parte de vorbire: s.n. Origine: (vârf + -ușor)
1. diminutiv al lui vârf; capăt, extremitate, vârfuleț.
2. vârf (mic) de munte, de plantă et cetera; vârfuleț.
3. (var.) (pop.) vârfșor, (pop.) vârvușor.