Dictionar

Rezultate secundare (Viciat;):

Noviciat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. noviciat)

1. situația, starea, condiția de novice; ucenicie.

2. timpul cât durează această stare.

3. locuință destinată, în mănăstire, novicilor.

4. (înv.) novițiat.


Confinat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confiné)

1. (despre aer, atmosferă etc.) închis, viciat, irespirabil.


Crapulos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. crapuleux)

1. care este în decădere, în mizerie morală; viciat, vicios.

2. hoţesc, tâlhăresc.


Deflector, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déflecteur)

1. adj. care serveşte la producerea deflexiunii.

2. s. n. dispozitiv de deviere a unui fluid sau flux electronic din direcţia iniţială de curgere.

3. dispozitiv din instalaţiile de ventilaţie servind la evacuarea aerului viciat din încăperi.

4. instrument pentru compensarea compasului magnetic.


Infect, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. infect, lat. infectus)

1. viciat, puturos; stricat; greu, urât.

2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate.

3. josnic, murdar, oribil.


Probaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. probation, lat. probatio)

1. (jur.) acţiunea de a proba; dovedire; dovadă.

2. timp pentru noviciat.

3. (justiție) perioadă în care o persoană condamnată plasată în afara sistemului penitenciar trebuie respecte obligațiile de asistență și control.


Pseudocritică

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (pseudo- + critică)

1. critică sau opinie care pare intelectuală sau sofisticată, dar de fapt este profund viciată și fără valoare; falsă critică.