Dictionar

 

ad libitum

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (lat. ad libitum)

1. după voie, după plac, oricum.
 

alochinezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. allocinésie)

1. tulburare de motricitate constând în executarea fără voie a altei mișcări în locul celei dorite.
 

anaerofită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anaérophyte)

1. (bot.) plantă care nu are nevoie de oxigen liber pentru a respira; plantă anaerobă.
 
 

apetiție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appétition, lat. appetitio)

1. dorință, râvnă; tendință de a satisface o nevoie.
 

autoadeziv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. auto-adhésif)

1. I. care se lipește singur; autocolant.
2. II. bandă care se lipește fără a fi nevoie fie umezită; autocolant.