Dictionar

corpolent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. corpulent, lat. corpulentus)

1. (despre oameni) cu corpul mare; voinic.
 

hercule

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hercule)

1. (fam.) om voinic, robust.
 

herculean, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. herculéen)

1. referitor la Hercule.
2. demn de un Hercule; foarte puternic, voinic.
 

robust, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. robuste)

1. tare, zdravăn, voinic, viguros; rezistent.
 

solid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. solide, lat. solidus)

1. (și s. n.) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur.
2. rezistent, durabil, trainic.
3. temeinic, serios; sigur.
4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras.
5. (fig.) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.
 

multoc, -oacă

Parte de vorbire:  adj. (reg.)  
Etimologie: (mult + -oc)

1. (despre oameni) care are o mare putere fizică, voinic.