Dictionar

Rezultate secundare (Vorbă):

Vorbagiu

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (vorbi + -agiu)

1. (depr.) om vorbăreț; palavragiu.


Vorbar, -ă

Parte de vorbire: adj. (reg.)
Origine: (vorbă + -ar)

1. care vorbește mult; vorbăreț.


Vorbăreție

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (vorbăreț + -ie)

1. vorbă multă și fără rost; vorbărie.


Vorbărie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vorbă + -ărie)

1. vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.


Vorbariu

Parte de vorbire: s.n. (Transilv.; înv.)
Origine: (vorbă + -ariu)

1. carte de referință care listează cuvintele într-o ordine convenită (în general alfabetică) pentru a le explica cu informații diferite; dicționar, (înv.) vorbar.


Abatere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.

2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.

3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.

4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.

5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.

6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.

7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.

8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.

9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.

10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.

11. (gram.) excepție.

12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.

13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.

14. culcare pe pământ; doborâre.

15. (fig.) deprimare.


Amabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amabilité, lat. amabilitas)

1. însuşirea de a fi amabil; calitatea unei persoane amabile.

2. firea unei persoane vrednice de iubit.

3. atitudine, faptă, vorbă amabilă; compliment.

4. (antonime) grosolănie, răutate.


Apropo

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. à-propos)

1. adj. (fam.) ce voiam spun! fiindcă a venit vorba!Is. n. aluzie răutăcioasă la adresa cuiva.


Măgărie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (măgar + -ie)

1. comportare, atitudine, faptă sau vorbă obraznică, impertinentă; purtare de măgar.


Balivernă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baliverne)

1. vorbă goală, lipsită de importanţă sau nesocotită; palavră.


Bavard, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bavard)

1. vorbăreţ, guraliv, limbut.

2. incapabil de a păstra un secret; indiscret.