Dictionar

comitent, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kommitent, it. commettente)

1. cel care încredințează unui comisionar efectuarea unor operații comerciale sau financiare în contul său.
 

coactiv

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. coactif)

1. care are dreptul sau puterea de a constrânge; coercitiv, constrângător.
 

coactivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. coactivité)

1. I. calitatea de a fi coactiv.
2. II. activitatea simultană a mai multor întreprinderi.
 

hiperactivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. hyperactivity)

1. stare de activitate intensă sau anormal de ridicată; creștere, exagerare a nivelului unei activități.