Dictionar

secvent, -ă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (lat. sequens)

1. care urmează, care vine după; următor.
 

heptarhie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. heptarchie)

1. formă de guvernare în care puterea este deținută de șapte persoane.
2. (istorie) organizarea politică a celor șapte regate fondate de anglo-saxoni după sfârșitul dominației romane.
 

heptandrie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. heptandrie)

1. (botanică) clasă de plante cu flori având androceul format din șapte stamine.
 

heptandru

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. hepta „șapte” + gr. aner, andros „bărbat”)

1. (botanică) care prezintă șapte stamine libere.