Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acqua-toffana; cf. it. acqua - apă, Toffana - numele preparatoarei)
1. otravă, compusă din arsenic, renumită în Italia în timpul Renașterii și despre care se spune că este responsabilă pentru aproape șase sute de otrăviri.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. scapolite)
1. (mineralogie) mineral amorf conținând silicat de calciu și de aluminiu, în unele roci vulcanice; wernerit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (gr. skapos „stâlp, prăjină” + gr. eidos „formă, aparență”)
1. în formă de tulpină erbacee nefoliată; scapiform.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. skapos „stâlp, prăjină”)