Dictionar

îmbunătățit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. îmbunătăți)

1. care a devenit mai bun, care a dobândit o calitate superioară; ameliorat.


Ameliorabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. améliorable)

1. care poate fi ameliorat; capabil fie îmbunătățit.

2. (antonim) neameliorabil.


Corigibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. corrigible)

1. care poate fi corijat; care poate fi îmbunătățit prin corectare; corijabil.

2. care se poate supune corectarii, rectificarii; corijabil.

3. (antonime) incorigibil, necorigibil.


Meliorist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. mélioriste)

1. I. referitor la meliorism, doctrină care profesează lumea poate fi îmbunătățită prin efort uman.

2. II. adept al meliorismului.


Reamenaja

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. réaménager)

1. a amenaja într-o formă nouă, îmbunătăţită.


Reincarnaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réincarnation)

1. acțiunea de a (se) reincarna și rezultatul ei; reincarnare.

2. fenomen prin care sufletul, după moartea fizică, se întrupează din nou într-un alt corp uman (animal sau vegetal), pentru a-și continua evoluția spirituală; metempsihoză.

3. (prin metonimie) nouă formă de viață trupească după moarte.

4. versiune nouă, considerabil îmbunătățită, pentru un lucru preexistent.


Remediat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. remedia)

1. care a scăpat de o boală, de o suferință; vindecat.

2. care s-a schimbat din rău în bine; îmbunătățit.

3. readus la forma normală, dreaptă; readus la starea inițială; îndreptat.