OK
X
claudica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. claudiquer, lat. claudicare)
1.
a
șchiopăta.
2.
a
călca
nesigur,
a
se
împletici;
a
șovăi.
(fig.)
a
nu
fi
cum
trebuie,
a
se
clătina.
bălăbăneală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (bălăbăni + -eală)
1.
mers
nesigur;
mișcare
legănată
sau
împleticită;
bălăbănire,
(reg.)
bănănăială.