Rezultate secundare (înapoiat):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arriéré)
1. adj., s. n. f. înapoiat mintal.
2. adj. (despre un împrumut, o sumă; şi s. f. pl.) restant, nerambursat la scadenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbarie, lat. barbaria)
1. stadiu de civilizaţie înapoiată în care se află un popor, un grup, un om.
2. lipsă de respect pentru cultură şi civilizaţie; faptă, atitudine în care se reflectă o asemenea concepţie; sălbăticie, cruzime, neomenie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. débile, lat. debilis)
2. ~ mintal = înapoiat mintal.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. régression, lat. regressio)
1. retragere a apelor oceanului planetar în anumite zone, cauzată de ridicarea suprafețelor uscatului, de mișcări tectonice lente etc.
2. micșorare a extensiunii geografice a unui fenomen (lingvistic, morfologic etc.).
3. mișcare a unui corp ceresc în sens opus celui în care se mișcă Soarele.
4. distrugere progresivă a memoriei.
5. proces prin care se revine la un nivel anterior de dezvoltare a unui comportament, a unui proces psihic.
6. (biol.) revenire a unei specii sau a unui organ la un stadiu mai puțin evoluat.
7. repetare detaliată a fiecăruia dintre cei doi termeni ai unei enumerări; epanodă.
8. (stat.) determinare a mărimii aproximative a unui fenomen prin mărimea unui alt fenomen.
9. (ec.) trecere de la stadii mai înalte de dezvoltare la stadii mai înapoiate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Remittende)
1. totalitatea cărţilor nevândute primite de către librar de la editor în comision şi înapoiate editorului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. retour)
1. întoarcere, revenire la locul de plecare.
2. indicaţie scrisă pe un plic, colet etc. care arată că acesta trebuie înapoiat expeditorului.
3. (sport) a doua parte a unui campionat, în cadrul căreia se întâlnesc din nou aceiaşi participanţi.