Rezultate secundare (încheieturi):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourrelet)
1. bandă groasă din bumbac, cauciuc, hârtie gudronată cu care se lipesc uşile şi ferestrele la încheieturi.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désarticuler)
1. tr. (med.; despre membre) a face să iasă din articulaţie.
2. (chir.) a amputa la nivelul unei articulaţii.
3. refl. (despre oase) a ieşi din încheieturi.
4. a-şi pierde coeziunea, a se dezmembra.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. disloquer, lat. dislocare)
1. tr., refl. a (se) urni, a (se) mişca din loc, a (se) strămuta, a (se) desprinde din întreg.
2. (despre oase) a scoate, a face să iasă din încheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa.
3. (despre trupe) a (se) mişca, a (se) porni dintr-un anumit loc.
4. a separa doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte între determinat şi determinant.
5. refl. (despre straturi geologice) a se deplasa sub acţiunea mişcărilor tectonice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. goutte)
1. boală de nutriţie provocată prin depunerea sărurilor acidului uric la încheieturi şi prin umflături dureroase ale acestora; podagră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intertrigo)
1. inflamaţie a pielii care se localizează la încheieturile mari, la sâni, la subsuoară şi la gât.