înclinație
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. inclination, lat. inclinatio)
Etimologie: (fr. inclination, lat. inclinatio)
1. înclinare.
2. (fig.) vocație.
3. (mat.) unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință.
4. ~ astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; ~ magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic terestru cu planul orizontal.