Dictionar

Rezultate principale (încurajare):

încurajare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (încuraja)

1. acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare; sprijinire, stimulare.

2. gest, cuvânt care încurajează, care stimulează.

3. faptă, eveniment care încurajează, care speranță, sprijin.

4. protecție acordată pentru promovarea dezvoltării unui sector de activitate, manifestată adesea sub forma unei subvenții.


Rezultate secundare (încurajare):

Exortaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exhortation, lat. exhortatio)

1. discurs prin care se urmăreşte stârnirea unor sentimente, dezlănţuirea unor acţiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare.


Primă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. prime)

1. sumă care se plătește inițial sau periodic de către asigurat societății de asigurare (asiguratorului) pentru asigurarea unor mărfuri, persoane sau bunuri.

2. recompensă acordată de stat pentru încurajarea unei activități comerciale sau industriale.

3. ~ de export = primă, în bani sau sub forma unor scutiri de taxe și impozite, acordată de stat exportatorilor pentru încurajarea exportului anumitor mărfuri.

4. retribuție suplimentară acordată cuiva pentru îndeplinirea exemplară sau depășirea unor condiții de calitate și cantitate privind producția.

5. prima poziție sau gardă la scrimă.

6. (muz.) cel mai mic interval, între două trepte de aceeași înălțime.

7. treapta întâi de la o treaptă dată.


Suportiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. engl. supportive)

1. care arată înțelegere și oferă încurajare.

2. care oferă suport.