Dictionar

Rezultate secundare (înfăptui):

Asigura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. assurer)

1. tr. a da o garanţie pentru înfăptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta.

2. tr., refl. a(-şi) lua măsuri de siguranţă, a (se) încredinţa.

3. a încheia un contract pentru ocrotire materială în caz de boală, de calamităţi, accidente etc.


Colabora

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. collaborer, lat. collaborare)

1. a participa la înfăptuirea unei acţiuni, la elaborarea unei opere etc.; a coopera.

2. a publica o lucrare într-un periodic, într-o culegere.


Comunism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. communisme)

1. formaţiune social-economică în dezvoltarea societăţii, caracterizată prin proprietatea de stat asupra tuturor mijloacelor de producţie şi prin regim totalitar de extremă stânga.

2. ideologia, teoria înfăptuirii orânduirii comuniste a unei false fericiri generale.

3. ~ utopic = ansamblul doctrinelor premarxiste privind o societate întemeiată pe desfiinţarea proprietăţii private şi pe egalitatea socială şi economică.

4. ~ ştiinţific = socialism ştiinţific.


Concomitenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. concomitance, lat. concomitantia)

1. coexistența mai multor fapte.

2. înfăptuire simultană a mai multor acțiuni; simultaneitate.

3. (var.) (înv.) concomitanță.


Efectua

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. effectuer, lat. effectuare)

1. a face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa.


Laxism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. laxisme)

1. sistem (teologic, filozofic, politic) tolerant, care susţine în absenţa unei interdicţii, evidente, o acţiune poate fi înfăptuită, mai ales dacă există temeiuri bine determinate.