înregistrator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. enregistreur)

1. (aparat, dispozitiv) care înregistrează.

accelerograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. accélérographe)

1. aparat care măsoară accelerația unei mișcări și o înregistrează grafic; accelerometru înregistrator.

actinograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. actinographe)

1. actinometru înregistrator folosit pentru a măsura efectul radiațiilor asupra materiei vii.

altigraf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. altigraphe)

1. altimetru înregistrator, care indică altitudinea unui avion în zbor.
2. altimetru care înregistrează în timpul zborului înălțimile atinse de avion.

amilogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylogramme)

1. diagramă înregistrată la amilograf.

amplitudine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amplitude, lat. amplitudo)

1. distanța dintre pozițiile externe ale unui corp care oscilează.
2. lungimea pasului unui cal.
3. (mat.) distanță care separă punctele extreme ale unul arc de curbă.
4. ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune).
5. (fig.) întindere, amploare.
6. valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic.
7. ~ climatică = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice.

anemograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anémographe)

1. aparat care înregistrează grafic direcția și viteza vântului sau a curentului de aer pe o diagramă; anemometru înregistrator.