Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. complexe, lat. complexus)
1. adj. format din mai multe părţi; care întruneşte mai multe idei, elemente, unităţi etc.
2. (mat.) număr ~ = număr format prin însumarea unui număr real cu unul imaginar.
3. s. n. întreg format din mai multe elemente.
4. ansamblu de unităţi (comerciale, industriale, sportive).
5. (constr.) îmbrăcăminte de etanşare din mai multe straturi izolate.
6. (med.) ansamblu de reprezentări şi amintiri cu o puternică valoare sau semnificaţie afectivă.
7. ~ de inferioritate = sentiment de neîncredere în forţele proprii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. compteur, germ. Kontor)
1. denumire dată unor aparate ori instrumente care măsoară, prin însumare sau înregistrare, elemente, operaţii sau semnale de aceeaşi natură.
2. aparat care înregistrează consumul de apă, de gaze, de energie electrică etc.
3. ~ de particule = detector de particule emise de un corp radioactiv.
4. (loc. subst.) ~ de apă = aparat, dispozitiv destinat măsurării volumului de apă care trece printr-o conductă sau țeavă; apometru.
5. (loc. subst.) ~ Geiger-Müller = instrument de măsurare utilizat pentru înregistrarea radiațiilor beta sau gama.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gestaltisme)
1. concepţie psihologică potrivit căreia fenomenele psihice reprezintă structuri, configuraţii integrale, realităţi primordiale ireductibile la o simplă însumare a elementelor componente; configuraţionism, structuralism (3).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. totalisateur)
1. adj. care totalizează; totalizant.
2. s. n. aparat care serveşte să totalizeze mecanic mai multe numere.
3. element principal al maşinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transposition)
1. transpunere.
2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate.
3. (chim.) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer.
4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială.
5. (biol.) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul.
6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou.