Rezultate secundare (învăţat):
Parte de vorbire: adv.
Origine: (învățător + -ește)
1. ca învățătorii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acroamatique)
1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.
2. care se adresează numai inițiaților; rezervat iniţiaţilor, secret.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almageste)
1. culegere de observaţii astronomice, făcută pentru prima oară de învăţatul grec Ptolemeu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostolat, lat. apostolatus)
1. propagare a unor idei, a unei învăţături; îndeplinire cu abnegaţie a unei misiuni.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ashram)
1. ermitaj, locul de retragere colectivă unde discipolii se adună în jurul unui guru pentru a primi învățătura sa.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autodidacte)
1. cel care a învăţat sau s-a instruit singur, fără profesor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. averroïsme)
1. curent în filozofia medievală occidentală având la bază învăţătura lui Averroes, care afirma că materia şi mişcarea sunt veşnice şi nega nemurirea sufletului şi viaţa de apoi.