OK
X
șițar
Parte de vorbire:
s.m. (reg.)
Etimologie: (șiță + -ar)
1.
meseriaș
care
face
șițe;
șindrilar.
2.
meșter
care
clădește
case.
3.
(var.)
(reg.)
șisar.
șiță
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (I. sb. štica; II. nec.)
1.
I.
bucată
subțire
de
lemn
asemănătoare
cu
șindrila,
dar
mai
scurtă
decât
aceasta,
folosită
pentru
căptușirea
și
acoperirea
caselor
țărănești,
a
cabanelor
etc.;
(prin
ext.)
șindrilă.
2.
(var.)
(reg.)
șisă.
3.
II.
plantă
asemănătoare
cu
rogozul,
nedefinită
mai
îndeaproape.
șisă
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (I. sb. štica)
1.
I.
bucată
de
lemn,
asemănătoare
cu
șindrila,
folosită
pentru
acoperitul
caselor
țărănești;
(reg.)
șiță.
2.
II.
(reg.;
la
războiul
de
țesut)
fuscel,
tindeche.
3.
III.
joardă,
vergea.