Dictionar

safan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Saphan)

1. animal rozător din familia sciuridelor, în pădurile din America de Nord.
 

safari

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. safari)

1. expediție de vânătoare în Africa neagră.
2. (p. ext.) excursie în timpul căreia se fac fotografii de animale sălbatice.
3. raliu automobilistic fără probe speciale, desfășurat mai ales pe continentul african, pe drumuri și în condiții dintre cele mai vitrege.
 

safen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. saphène)

1. (venă) care coboară pe partea mediană a coapsei, colectând sângele venelor superficiale ale piciorului.
 

safic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. saphique, lat. sapphicus, gr. sapphikos)

1. care aparține poetei Safo.
2. vers ~ = vers grec sau latin endecasilabic cu cinci picioare (trei trohei, doi iambi și o silabă), cu cezură după al doilea picior, în poezia lirică; strofă ~ă = strofă din trei versuri safice și unul adonic.
3. referitor la safism.
 

safir

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saphir, lat. sapphirus)

1. varietate albastră, transparentă, de corindon, piatră prețioasă.
2. blană de nurcă de culoare albastră.
 

safism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. saphisme)

1. atracție sexuală și/sau sentimentală exclusivă dintre femei; homosexualitate feminină; lesbianism, tribadism.
 

adonic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adonique)

1. vers ~ = vers greco-latin care încheia strofa safică, dintr-un dactil și un spondeu (sau troheu).
 

aleză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. alèse, alaise)

1. bucată de pânză care se așterne peste cearșaf sub un bolnav sau copil mic.
2. țesătură impermeabilă folosită pentru a proteja un pat, o saltea.
 

cuvertură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. couverture)

1. învelitoare cu care se acoperă o masă, un pat sau cu care se învelește cineva (când doarme).
2. bucată mare de pânză groasă care acoperă patul, așezată deasupra cearșafurilor.
3. bucată de pânză care protejează împotriva frigului.
4. (geol.) ansamblu de sedimente care acoperă un soclu.
5. (var.) covertură.
 

fermă 2

Parte de vorbire:  s. f.  
Etimologie: (fr. ferme)

1. element de lemn, metal sau beton destinat să susțină acoperișul unei construcții.
2. element de rezistență din eșafodajul unui tunel, al unui pod care transmite terenului presiunile masivului de deasupra.
3. stavilă formată din două panouri articulate de un radier.
 

invitat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. invité)

1. persoană poftită undeva, solicitată să participe la ceva.
2. oaspete, musafir.
 

lesbianism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lesbianisme)

1. atracție erotică patologică și satisfacere sexuală între femei; safism; tribadism.