Rezultate secundare (şchiopăta):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. claudiquer, lat. claudicare)
1. a şchiopăta.
2. a călca nesigur, a se împletici; a şovăi. (fig.) a nu fi cum trebuie, a se clătina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. claudication, lat. claudicatio)
1. boală provocată de o circulaţie arterială defectuoasă, ca urmare a scurtării sau alungirii picioarelor; şchiopătat.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (alicni)
1. șchiopătare ușoară, abia vizibilă; (înv., reg.) alinat, (reg.) alintare.
Parte de vorbire: vb. intr. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. a șchiopăta puțin; (înv., reg.) a alina, (reg.) a alinta.
Parte de vorbire: I. adj. (reg.), II. s.n. (reg.)
Origine: (alicni)
1. I. care șchioapătă abia vizibil; (înv., reg.) alinat, (reg.) alintat.
2. II. șchiopătare abia vizibilă; (reg.) alicnire.