Rezultate principale (şuber):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. suber)
1. ţesut vegetal din celule moarte, constituentul principal al scoarţei; plută.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Schieber)
1. piesă mobilă în formă de placă, cu mişcare de translaţie ghidată, la închiderea parţială sau completă a unui orificiu ori canal prin care se scurge un fluid, un material granulat etc.
Rezultate secundare (şuber):
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (fr. subérique)
1. (sintagmă) acid ~ = acid extras din suber (țesut vegetal de protecție format din celule moarte).
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (it. suberificare)
1. (bot.) a impregna membranele celulare cu suberină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. suberifica)
1. acțiunea de a (se) suberifica și rezultatul ei; transformare în plută.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT Pyrenochaeta lycopersici
2. FR maladie des racines liégneuses des tomates
3. EN corky root disease of tomatoes; tomato brown root rot
4. DE Korkwurzelkrankheit der Tomaten
5. RU опробковение корней томaтов
6. HU paradicsom pirenohétás betegsége; gyökérparásodása
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. suberiformis)
1. asemănător cu pluta.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. subérine)
1. substanţă organică impermeabilă caracteristică suberului.
2. substanță lipidică din plută, rezultată dintr-o transformare a celulozei.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. phello-, cf. gr. phellos „plută”)
1. „suber, suberos, plută, țesut vegetal”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. phellocarpus)
1. (bot.) cu fructe suberoase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phellogène)
1. ţesut vegetal care produce suberul şi felodermul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. périderme)
1. înveliş superficial al epidermei fetale.
2. (bot.) scoarţa secundară suberoasă care înlocuieşte epiderma rădăcinii şi tulpinii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. subérine)
1. substanţă organică impermeabilă caracteristică suberului.
2. substanță lipidică din plută, rezultată dintr-o transformare a celulozei.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE korkig; korkartig; verkorkt