tărcăgitură

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (tărca)

1. lucru tărcat, cu pete de diferite culori.
2. (prin ext.) lucru urât.

ablacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. ablaktieren, lat. ablactare)

1. intr. a înceta secreția de lapte matern.
2. tr. a înlocui treptat laptele matern cu alte alimente necesare sugarului; a înțărca.
3. (refl.; despre sugari) a refuza laptele matern.

autarhic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. autarchico, cf. fr. autarcique)

1. care are caracter de autarhie; care ține de autarhie; propriu autarhiei.
2. care este autosuficient din punct de vedere economic; bazat pe autosuficiență.
3. (var.) autarchic.

autarhie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autarchie)

1. politică de izolare a unui stat care își satisface nevoile economice prin propriile-i puteri.
2. regim economic în care un stat nu desfășoară sau desfășoară puține schimburi comerciale cu lumea exterioară, fie prin politică deliberată, fie forțat de circumstanțe (război, embargo etc.); economie închisă.
3. starea unei colectivități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.
4. (în școala cinicilor) independența indivizilor de toate convențiile sociale, considerate ca străine naturii.
5. (var.) autarchie.

bebe

Parte de vorbire:  s.m. invar.  
Etimologie: (fr. bébé, engl. baby)

1. copil foarte mic, sugar, care nu a atins vârsta de înțărcare; baby, bebeluș.
2. (fam.) copil drăgălaș, copilaș.
3. ~-eprubetă = copil care este rezultatul unei sarcini obținute prin fecundare artificială.
4. păpușă sintetică cu aspectul și dimensiunile unui copil mic.
5. (var.) bebi.

bolet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bolet, lat. boletus)

1. ciupercă cu spori, comestibilă, din clasa bazidiomicete, cu pălărie groasă, care crește pe copaci; mânătarcă, hrib.

manșot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. manchot)

1. pasăre palmipedă din regiunile antarctice, greoaie, asemănătoare pinguinilor, ale cărei membre anterioare, improprii pentru zbor, servesc ca înotătoare.