Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (strâmba + -aci)
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (strâmba + -ăciune)
1. nedreptate, (înv. și pop.) strâmbătate.
Parte de vorbire: s.m., s.n. (reg.)
Origine: (strâmb + -ănog)
1. s.m. persoană cu picioarele strâmbe; crăcănat.
2. s.n. cusătură populară ornamentală în zigzag.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. strâmba)
1. deviere (din naștere sau în urma unei boli, a unui accident etc.) de la poziția normală a unei ființe, de obicei a unui om, sau, mai ales, a corpului ori, în special, a unei părți a acestuia.
2. însușirea de a avea (din naștere sau în urma unei boli, a unui accident etc.) un aspect fizic dezgustător, din cauza unei devieri de la forma, de la dimensiunea, de la înfățișarea etc. normală sau de până atunci (producând scârbă).
3. (înv.) cotitură (a unui drum).
5. (rar) deformare (a unui obiect).
6. (rar) înclinare.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (strâmb + -ăreață)
Parte de vorbire: s.f. (înv. și pop.)
Origine: (strâmb + -ătate)
1. nedreptate; (prin ext.) neadevăr, minciună.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. aceratherium)
1. (paleontologie) gen de mamifere vertebrate, strămoș fosil al rinocerului; mamifer fosil asemănător cu rinocerul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphithérium)
1. mamifer fosil, strămoş al marsupialelor şi al mamiferelor placentare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ancestral)
1. ereditar, de la strămoşi; străvechi.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. ancêtre)
1. persoană care se află la originea unei familii, din care se descinde; strămoș, predecesor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ankylurie)
1. strâmtare patologică a uretrei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angiosténose)
1. strâmtare, îngustare a vaselor sangvine.