Dictionar

Sergent

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sergent)

1. grad militar superior celui de caporal.

2. ~ -major = primul grad militar acordat subofiţerilor.


Akmeist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (rus. akmeist)

1. I. referitor la akmeism, mișcare poetică rusă care a avut perioada de glorie la începutul anilor 1910 sub conducerea lui Nikolai Gumiliov și Serghei Gorodețki.

2. II. adept al akmeismului.

3. (var.) acmeist.


Alguazil

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. alguazil, sp. alguacil)

1. (în trecut, în Spania) agent de poliţie care îndeplinea în același timp funcțiile de executor judecătoresc, sergent orășenesc și jandarm.


Caporal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caporal, it. caporale)

1. grad militar între fruntaş şi sergent.


Plutonier

Parte de vorbire: s.
Origine: (pluton + -ier)

1. grad de subofiţer, superior sergentului major.


Subofiţer

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. sous-officier)

1. grad superior sergentului şi inferior sublocotenentului.


Reangajare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. reangaja)

1. acțiunea de a (se) reangaja și rezultatul ei; angajare nouă.

2. (în vechea armată) act de rămânere în cadrele active ale armatei ale unor grade inferioare (sergenți), care primeau primul grad de subofițer.