Dictionar

Rezultate secundare (2):

Acordor 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accordoir)

1. unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale.


Acorie 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acorie, cf. gr. koros, saţietate)

1. lipsa senzaţiei de saţietate la masă.


Afecta 2

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affecter, lat. affectare)

1. tr. a îndurera, a întrista.

2. a simula; a se preface.

3. a prejudicia.

4. intr., refl. a-şi da aere.


Agregat 2

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (după fr. agrégé)

1. (în unele ţări) profesor ~ = profesor universitar care și-a obținut titlul prin concurs, dar a rămas totuși dependent de catedra altui profesor.


Alfa 2

Parte de vorbire: s.m. inv.
Origine: (fr. alfa)

1. plantă graminee din Africa şi Spania, pentru hârtie, fibre, ţesături etc.

2. hârtie ~ = hârtie de calitate superioară, din frunzele acestei plante.


Alo 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allo, engl. hallo)

1. cuvânt prin care se face apelul sau se răspunde la telefon, la o chemare.


Absolut, -ă

Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)

1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.

2. total, complet, desăvârşit.

3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).

4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.

5. valoare = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.

6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.

7. ceea ce există în sine şi prin sine.

8. adv. cu desăvârşire, exact.


Acetamidă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acétamide)

1. (chimie) compus organic, alb, cristalin și solid în forma sa pură, produs prin deshidratarea acetatului de amoniu (CH3CONH2); amidă a acidului acetic.


Acromatopsie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromatopsie)

1. tulburare de vedere, incapacitatea de a distinge culorile; acromazie (2).


Acru

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., engl. acre)

1. unitate de măsură a suprafeţelor agricole (4046,86 m2), în ţările anglo-saxone.


Acuzator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. accusateur)

1. (cel) care acuză.

2. ~ public = (în unele state) procuror (2) în procesele criminale.


Aeropauză

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aeropause)

1. regiune între 20 şi 200 km deasupra Pământului.