Dictionar

Rezultate principale (Abiotic):

Abiotic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT abioticus

2. FR abiotique

3. EN abiotic

4. DE abiotisch; leblos; unbelebt; ohne Leben

5. RU абиотический

6. HU élettelen, abiotikus, nem élő


Rezultate secundare (Abiotic):

Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Anabiotic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT anabioticus

2. FR anabiotique; réviviscent

3. EN anabiotic

4. DE wiederauflebend; belebungsfähig

5. RU aнaбиотический

6. HU anabiotikum, újraéledő


Abioseston

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)

1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.


Abioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiose)

1. stare a unui corp abiotic; stare lipsită de viață.

2. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.


Agroecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + ecologie)

1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor de mediu abiotici asupra plantelor de cultură.


Tripton

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. tripton)

1. (biol.) componentă abiotică de materii în suspensie din mediul acvatic; abioseston.


Abiotic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT abioticus

2. FR abiotique

3. EN abiotic

4. DE abiotisch; leblos; unbelebt; ohne Leben

5. RU абиотический

6. HU élettelen, abiotikus, nem élő


Anabiotic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT anabioticus

2. FR anabiotique; réviviscent

3. EN anabiotic

4. DE wiederauflebend; belebungsfähig

5. RU aнaбиотический

6. HU anabiotikum, újraéledő