Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abyssal, lat. abyssalis)
2. aflat în zona de mare adâncime şi fără de lumină a mărilor şi oceanelor.
3. regiune ~ă = zonă de mare adâncime a fundului mărilor şi oceanelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archétype, lat. archetypum)
1. (fil.; la Platon) modelul prim, iniţial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte şi copii ale sale.
2. fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiţiei şi intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis şi în mituri.
4. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fosse, it. fossa)
1. depresiune largă și puțin adâncă la suprafața unei structuri anatomice; cavitate.
2. ~ nazală = fiecare dintre cele două jumătăți ale cavității nazale.
3. depresiune alungită și adâncă, pe fundul oceanelor; groapă abisală, depresiune mai mult sau mai puțin largă și adâncă în sol.
4. loc rezervat orchestrei în sălile de teatru muzical.
5. bazin de colectare a dejecțiilor.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. pélag/o/-, -pélagique, cf. gr. pelagos)
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. pelagikos „marin”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pogonophores)
1. încrengătură de animale vermifore marine din regiunile abisale, care trăiesc în tuburi dintr-o substanţă chitinoasă.