Dictionar

inactivare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (inactiva)

1. acțiunea de a inactiva și rezultatul ei; operație sau proces prin care ceva este făcut inactiv; inactivizare.
2. suprimarea activității biochimice sau biologice a unei substanțe sau organism, folosind un agent fizic sau chimic.
3. suprimare a acțiunii unei substanțe toxice asupra organismului; neutralizare.
4. (antonim) activare.
 

activant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.  
Etimologie: (fr. activant)

1. (substanță) care realizează o activare; activator.
2. (substanță) care activează, care accelerează; activator.
 

activator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. activateur)

1. adj., s. m. (substanță) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenților.
3. substanță care activează fermenții inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau țesuturi embrionare.
 

agitator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. agitateur)

1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură.
2. dispozitiv servind la punerea în mișcare a granulelor unui material.
 

complexon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. complexon)

1. agent chimic cu proprietăți de inactivare a ionilor metalici, cu structuri ciclice în interiorul moleculei.
 

dinitrofenol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dinitrophénol)

1. pudră galbenă cristalină, asemănătoare cu acidul picric, pentru activarea metabolismului bazal.
 

granulin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. granuline)

1. pământ decolorat, preparat prin activarea bentonitei, pentru decolorarea uleiurilor.