Rezultate principale (Acuitate):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acuité)
1. capacitate senzorială de a percepe excitaţii foarte slabe; agerime, ascuţime.
2. grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce, un instrument muzical.
Rezultate secundare (Acuitate):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vacuité, lat. vavuitas)
1. situaţia, însuşirea a ceea ce este vid.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amblyopie)
1. (med.) tulburare de vedere, numită și "ochiul leneș", manifestată printr-o diferență de acuitate vizuală între cei doi ochi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hyperacousie)
1. hiperestezie a auzului; acuitate auditivă ieșită din comun.
2. (anton.) hipoacuzie, surditate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macule, lat. macula)
1. pată.
2. modificare de culoare a pielii datorită unei reacţii inflamatoare.
4. depresiune a retinei, la polul posterior al globului ocular, unde acuitatea vizuală este maximă; pată galbenă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. violence, lat. violentia, it. violenza)
1. însușirea a ceea ce este violent; tărie, intensitate; vehemență; acuitate.
2. lipsă de stăpânire de sine; impulsivitate, brutalitate; siluire.
3. folosirea forței în relațiile interumane sau interstatale.
4. teoria ~ei = teorie sociologică potrivit căreia inegalitatea socială își are geneza în folosirea, pe o anumită treaptă a dezvoltării, a violenței de către unii oameni împotriva altora.
5. (jur.) orice constrângere a liberei voințe; încălcare a ordinii legale.