Dictionar

afectat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (afecta)

1. (și adv.) îndurerat, mâhnit, abătut.
2. emfatic, prefăcut.
 

afectație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affectation, lat. affectatio)

1. purtare nefirească, studiată, artificială.
2. programare pe termen lung a unei exploatări forestiere.
3. (cib.) instrucțiune care o valoare unei variabile.
 

acromatop, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromatope)

1. I. legat de acromatopsie; acromatopsic.
2. II. persoană afectată de acromatopsie; acromatopsic.
 
 

adefagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adéphagie)

1. (med.) foame excesivă, disproporționată, pe care persoana afectată nu o poate controla; bulimie.