Dictionar

Rezultate secundare (Agăţa):

Acroşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accrocher)

1. a agăţa, a prinde din mers.

2. a intercepta mingea în aer, la fotbal.


Atel

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. atèle)

1. maimuţă agăţătoare din America de Sud, cu membre şi coadă foarte lungi.


Bandulieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bandoulière)

1. bandă de piele, de stofă, pusă de-a curmezişul pieptului, de care se agaţă sabia, puşca etc.

2. în ~ = de-a curmezişul pieptului.


Campanelă

Parte de vorbire: s.f. (italienism)
Origine: (it. campanella)

1. diminutiv al lui clopot; clopot mic (cu mâner) care se agită cu mâna sau care se agață de gâtul unor animale; clopoţel.


Carabinieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Karabinier /haken/)

1. cârlig echipat cu un arc de blocare, care se închide automat, servind ca sistem de atașare rapidă pentru suspendare, agățare; carabină.


Convolvulus

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., lat. convolvulus)

1. (bot.) plantă erbacee perenă, cu tulpina târâtoare sau agăţătoare, lungă şi cu flori albe; volbură, rochiţa-rândunicii.

2. (bot.) denumirea științifică pentru volbură, din familia convolvulaceelor.