Rezultate secundare (Agrar):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agraire, lat. agrarius)
1. referitor la proprietatea funciară; agrarian, agricol.
2. reformă ~ă = reformă a relaţiilor de proprietate asupra pământului.
3. în care predomină agricultura.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrarien)
2. s. m. f. muncitor agricol; agricultor.
3. partizan al agrarianismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrarianisme)
1. orientare în gândirea economică care acordă prioritate dezvoltării agriculturii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agraire, lat. agrarius)
1. referitor la proprietatea funciară; agrarian, agricol.
2. reformă ~ă = reformă a relaţiilor de proprietate asupra pământului.
3. în care predomină agricultura.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrarien)
2. s. m. f. muncitor agricol; agricultor.
3. partizan al agrarianismului.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. agros „ogor, câmpie”)
1. „ogor, câmpie, agrar, agricol”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agricole)
1. referitor la agricultură; folosit în agricultură; obţinut în agricultură.
2. agrar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. gentry)
2. (în China feudală) moşierii şi bogătaşii agrari.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hectare)
1. unitate de măsură pentru suprafeţe agrare, de 100 de acri.