Dictionar

Rezultate secundare (Alerga):

Alergăreț, -eață

Parte de vorbire: adj.
Origine: (alerga + [ă]reț)

1. care iubește alerge; care aleargă mult.

2. (depr.) care își pierde vremea colindând fără un scop precis.


Alergău

Parte de vorbire: s.m. (înv., reg.)
Origine: (alerg + -ău)

1. persoană care aleargă; alergător.


Acarinate

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. acarinatus)

1. ordin de păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă, cu aripi nedezvoltate; ratite.


Apterix

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aptéryx)

1. (zool.) pasăre alergătoare din Noua Zeelandă, din subclasa ratitelor, numită în mod obișnuit kiwi.


Atletism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. athlétisme)

1. ramură a sportului care cuprinde probe de alergări, sărituri, aruncări; atletică uşoară.


Biatlon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biathlon, rus. biatlon)

1. concurs atletic combinat din două probe; probă sportivă constând din alergări pe schiuri pe o distanţă de 20 km şi trageri cu arma la ţintă.


Blatide

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blatidés)

1. familie de insecte ortoptere alergătoare, cu corpul turtit, antene lungi şi protorace mult lăţit, ca un disc ce acoperă capul.


Bull-finch

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. bull-finch)

1. obstacol la alergările de cai, format dintr-un taluz de pământ sau zid cu nuiele deasupra.