OK
X
ambiție
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ambition, lat. ambitio)
1.
aspirație,
dorință
puternică
de
onoruri,
de
parvenire.
ambiționa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ambitionner)
1.
tr.
a
trezi
ambiția,
dorința
de
a
face
ceva.
2.
refl.
a
fi
stăpânit
de
ambiție;
a
se
încăpățâna.
ambițios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. ambitieux, lat. ambitiosus)
1.
(om)
stăpânit
de
ambiție.
2.
(om)
încăpățânat.
arivism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. arrivisme)
1.
comportament
de
arivist,
persoană
hotărâtă
să
reușească,
să
parvină
prin
orice
mijloace
și
cu
orice
preț.
2.
comportament
inspirat
de
o
ambiție
fără
scrupule.
megalomanie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. mégalomanie)
1.
ambiție,
mândrie
disproporționată,
gust
pentru
grandios,
colosal;
grandomanie.
2.
comportament
patologic
caracterizat
prin
dorința
excesivă
de
glorie,
de
putere
(nebunia
grandorii).
vanitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vanité, lat. vanitas)
1.
ambiție
deșartă
și
trufașă;
orgoliu,
trufie,
înfumurare,
îmgâmfare.
2.
deșertăciune.
veleitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. velléité)
1.
pretenție,
dorință,
ambiție
(nejustificată).