Dictionar

Rezultate secundare (Ambiguu):

Ambiguu, -uă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. ambiguus, fr. ambigu)

1. cu mai multe înţelesuri; echivoc, confuz, neclar.


Ambiguitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambiguité, lat. ambiguitas)

1. însuşirea de a fi ambiguu; (concr.) cuvânt, expresie ambiguă; amfibolie.


Ambiguiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (ambiguu + -iza)

1. a da un caracter ambiguu.


Amfibologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphibologique)

1. ambiguu; obscur.


Echivoc, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. équivoque, lat. aequivocus)

1. adj. care poate fi interpretat în mai multe feluri; neprecis, neclar, confuz.

2. cu două sau mai multe înţelesuri.

3. (despre atitudine, purtare etc.) îndoielnic, ambiguu, suspect.

4. s.n. cuvânt, propoziție cu dublu sens, dintre care unul este adesea obscen, grosolan.

5. ambiguitate.

6. (telec.) măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, reprezentând cantitatea de informație care rămâne netransmisă.