Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Arrest, it. arresto)
1. deţinere sub pază legală a cuiva bănuit de o infracţiune.
2. locul acesteia; închisoare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. arrestare, după fr. arrêter)
1. a supune pe cineva la arest, a priva de libertate; a deţine.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aléatorisme)
1. caracter aleatoriu; hazard.
2. procedeu de creaţie care urmăreşte, prin caracterul întâmplător, stimularea interesului şi a imaginaţiei spectatorului.
3. (muz.) curent în cadrul căruia aceeaşi compoziţie se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertăţii improvizatorice a interpretului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allégorie, lat., gr. allegoria)
1. procedeu artistic, bazat pe metaforă, constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete.
2. operă plastică sau literară care foloseşte acest procedeu.
3. (muz.) compoziţie care dă impresia că urmăreşte desfăşurarea unei povestiri imaginare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. algoparesthésie)
1. (med.) durere legată de afectarea nervilor rahidieni ai măduvei spinării; parestezie dureroasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. allophane)
1. argilă coloidală, amestec de silicaţi de aluminiu hidrataţi, care măreşte plasticitatea maselor ceramice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amplificateur)
1. adj. care amplifică; amplificativ.
2. s. n. aparat, dispozitiv electric care măreşte valorile caracteristice unui fenomen, luând energie de la o sursă separată.