Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. arde)
3. a sări (ca) ~ = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare).
4. carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc.
5. care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit).
6. (despre oameni) care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare.
7. fript (cu aburi sau cu apă fierbinte).
8. (adesea fig.) uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc).
9. fig. (despre inimă, suflet etc.) zdrobit, distrus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Arsen)
1. metaloid cristalizat, cu luciu cenuşiu, toxic.
2. arsenic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arsenal, it. arsenale)
1. întreprindere (militară) pentru fabricarea sau repararea armamentului sau muniţiilor.
2. (fig.) ansamblul mijloacelor de luptă, de care se serveşte cineva într-o acţiune, profesie etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arséniate)
2. s. n. sare a acidului arsenic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arsenic, lat. arsenicum, gr. arsenikon)
1. anhidridă arsenioasă; arsen (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arsénique)
1. acid ~ = acid din combinarea arsenului cu acid azotic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1. caracterul a ceea ce este josnic, demn de disprețuit.
2. stare de înjosire care atrage disprețul tuturor.
3. acțiune degradantă care inspiră dispreț.
4. faptă abjectă; josnicie, mârșăvie, ticăloșie.
6. (antonime) demnitate, măreție, noblețe.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abolitionnisme)
1. mişcare politică apărută la sfârşitul sec. XVIII în S.U.A., care susţinea desfiinţarea sclavajului.
2. curent de opinie care susţine necesitatea abolirii unor relaţii sociale, a unui regim politic, unei pedepse.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)
1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.
2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.
3. (rar) cultul idolilor, păgânism.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abréaction)
1. (psihan.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale, regulate.
2. reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare.
3. sin. catharsis.
Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)
1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
2. total, complet, desăvârşit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine şi prin sine.
8. adv. cu desăvârşire, exact.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1. adj. care participă efectiv la o acţiune; harnic, dinamic.
2. (biol.) aflat în stare de completă funcţionare.
3. membru ~ = membru al unei organizaţii, instituţii, având obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline.
4. (mil.) în activitate.
5. (despre corpuri, substanţe) care intră uşor în reacţie.
6. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârşeşte acţiunea.
7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.
8. (despre operaţii, conturi, bilanţuri) care se soldează cu un profit.
9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituţii etc.; parte a bilanţului în care sunt înscrise aceste mijloace.
10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.