Rezultate principale (Asfixie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphyxie, gr. asphyxia)
1. oprire a respiraţiei prin strangulare, respirarea unui gaz toxic, înec etc.; sufocare.
Rezultate secundare (Asfixie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. angine, lat. angina)
1. inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică înghițirea și respirația.
2. (expr.) ~ pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii și prin accese de asfixie și care se datorează unor alterări funcționale sau anatomice ale arterelor coronare; angor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asphyxiant)
1. (gaz) care provoacă asfixie; sufocant.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. strangulation, lat. strangulatio)
1. acțiunea de a (se) strangula și rezultatul ei; strangulare.
2. constricție violentă exercitată asupra gâtului de către mâini sau prin intermediul unei legături (frânghie, șiret etc.) și provocând în general moartea prin asfixiere; strangulare.
3. (prin analogie) senzație de strângere de gât cauzată de o emoție puternică, un sentiment exacerbat.
4. (în forma strangulațiune) ocluzie intestinală.
5. (var.) strangulațiune, (înv.) strângulațiune.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. tubage)
1. (med.) introducerea unui tub, rigid sau flexibil, într-un canal sau cavitate naturală, pentru a permite trecerea aerului, pentru a introduce substanțe terapeutice sau alimentare, pentru a colecta sau evacua secreții, sau chiar pentru a explora organele subiacente.
2. (med.) ~ laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie.
3. (tehn.) operație constând în introducerea unui ansamblu de elemente tubulare metalice într-o gaură de foraj sau puț pentru a susține pereții; cuvelaj.
4. instalarea unui tub, a unei conducte într-o cavitate, pasaj etc.