Dictionar

acorie (1)

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acorie, cf. gr. kore „pupilă”)

1. (med.) absență congenitală a pupilei, asociată în general cu aniridia (absența irisului).
 

apractoagnozie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. apracto-agnosie)

1. (med.) apraxie asociată cu agnozie; pierderea capacității de a folosi obiectele uzuale (apraxie), asociată cu incapacitatea de a le recunoaște natura sau funcția (agnozie).
 

chiliasm

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chiliasme)

1. credință mistică într-o împărăție de o mie de ani a lui Cristos pe pământ, asociată uneori cu idei egalitarist-utopice; milenarism.
 

coloragie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. colorrhagie)

1. (med.) hemoragie asociată cu mucus și puroi, în unele afecțiuni ale colonului; colonoragie.
 

compound

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. compound)

1. mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată.
2. material electroizolant dintr-un amestec de bitumuri, rășine și ceruri.
 

dischezie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dyschésie)

1. (med.) constipație terminală legată de o tulburare de evacuare rectală și adesea asociată cu o încetinire a tranzitului colic; defecație dificilă.