Dictionar

Rezultate principale (Aventura):

Aventura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’aventurer)

1. refl. a se expune unor riscuri mari, a se hazarda, a risca.


Aventură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aventure, it. aventura)

1. acţiune îndrăzneaţă, cu multe pericole.

2. legătură amoroasă întâmplătoare.


Rezultate secundare (Aventura):

Mezaventură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mésaventure)

1. păţanie, accident plictisitor; boroboaţă.


Aventurism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aventurisme, rus. avantiurizm)

1. spirit de aventură, tendinţă de a lua hotărâri pripite.


Aventurist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventuriste, rus. avantiurist)

1. cu caracter de aventură.


Aventuros, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventureux, it. aventuroso)

1. care constituie o aventură; (despre oameni) amator de acţiuni îndrăzneţe şi riscante.


Escapadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. escapade)

1. ieşire pe furiş, nepermisă, de scurtă durată, pentru distracţii; aventură; petrecere organizată cu această ocazie.


Flirt

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flirt)

1. schimb de complimente şi amabilităţi între două persoane de sex opus; cochetărie.

2. legătură de dragoste uşoară, nestatornică; aventură.

3. persoană cu care se întreţine o astfel de legătură.


Galant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. galant, it. galante)

1. curtenitor, politicos cu femeile; (p. ext.) manierat, delicat, amabil.

2. literatură = literatură care cultivă cu precădere intriga amoroasă; aventură = aventură amoroasă.

3. darnic, generos, mărinimos.

4. stil ~ = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian, înclinat spre efecte facile.